|
Cabet, Étienne
(1788-1856) - jurist şi publicist francez,
comunist utopist; autorul romanului utopic „Călătorie
în Icaria“ (1842). - I 11, 40, 41,
127, 344, 492 [Dicţionar]
|
|
Caihil
- membru al Consiliului General al Asociaţiei
Internaţionale a Muncitorilor (1870-1871). -
I 446, 490 |
|
Caligula,
Caius Caesar (12-41) - împărat roman
(37-41). - I 325 |
|
Calonne,
Charles-Alexandre de (1734- 1802) - om de
stat francez, controlor general al finanţelor
(1783-1787); în timpul revoluţiei burgheze
franceze de la sfîrşitul secolului al
XVIII-lea - unul dintre conducătorii emigraţiei
contrarevoluţionare. - I 478 |
|
Calvin,
Jean (1509-1564) - reformator religios
francez, întemeietor al calvinismului - o variantă
a protestantismului, expresie a intereselor
burgheziei din epoca acumulării primitive a
capitalului. - II 52, 90, 219, 370, 470 |
|
Campbell,
sir George (1824-1892) - din 1843 pînă
în 1874, cu întreruperi, funcţionar
colonial britanic în India, autorul unei serii
de lucrări despre India; mai tîrziu membru
al parlamentului (1875-1892), liberal. - I 307 |
|
Camphausen,
Ludolf (1803-1890) - bancher din Köln,
unul dintre liderii burgheziei liberale renane;
în 1847 membru în dieta unită;
prim-ministru al Prusiei (din martie pînă
în iunie 1848), a dus o politică trădătoare,
de conciliere cu forţele contrarevoluţionare.
- I 44; II 140 |
|
Capefigue,
Jean-Baptiste-Honoré-Raymond (1802-1872) -
scriitor şi istoric francez, monarhist. - I
196 |
|
Carlier,
Pierre-Charles-Joseph (1799-1858) - prefect
de poliţie din Paris (1849-1851),
bonapartist. - I 181, 182, 242, 252, 257,
279 |
|
Carlyle,
Thomas (1795-1881) - scriitor englez,
istoric şi filozof idealist, a propovăduit
cultul eroilor; a criticat burghezia engleză
de pe poziţiile aristocraţiei engleze
conservatoare; a fost unul dintre reprezentanţii
socialismului feudal şi duşman făţiş
al mişcării muncitoreşti. -
II 105 |
|
Carnot,
Lazare-Hippolyte (1801-1888) - publicist
şi om politic francez, republican burghez;
în 1848 membru al guvernului provizoriu; în
perioada celei de-a doua Republici, deputat în
Adunarea constituantă şi în cea
legislativă; după 1851 unul din conducătorii
opoziţiei republicane împotriva regimului
bonapartist. - I 186, 187 |
|
Carol
I (1600-1649) - rege al Angliei (1625-1649),
executat în timpul revoluţiei burgheze
engleze din secolul al XVII-lea. - II 91 |
|
Carol
al X-lea (1757-1836) - rege al Franţei
(1824-1830). - I 187 |
|
Carol
Albert (1798-1849) - rege al Sardiniei
şi Piemontului (1831-1849). - I 153 |
|
Carol
cel Mare (aprox. 742-814) - din 768 rege al
francilor, împărat roman (800-814). -
II 282, 283 |
|
Cartwright,
Edmund (1743-1823) - inventatorul războiului
de ţesut mecanic. - II 95 |
|
Cezar
(Caius Iulius Caesar) (aprox. 100-44 î.e.n.) -
comandant de oşti, om de stat şi
scriitor roman; consul şi tribun pe viaţă,
apoi dictator pe viaţă; autorul lucrărilor
„De bello gallico“ şi „De bello
civili“. - I 170, 204, 208; II 163,
173, 184, 228, 263, 266, 270-274, 275, 477 |
|
Cato,
Marcus Porcius (Cato cel Bătrîn)
(234-149 î.e.n.) - om politic şi scriitor
roman, a luptat pentru apărarea
privilegiilor aristocraţiei; ales cenzor în
184 î.e.n., a fost supranumit, din cauza
severităţii sale, Cato Cenzorul. -
I 138 |
|
Caussidière,
Marc (1808-1861) - democrat mic-burghez
francez; participant la răscoala din 1834
de la Lyon; unul dintre organizatorii societăţilor
revoluţionare secrete în timpul monarhiei
din iulie; prefect de poliţie al Parisului
(februarie-mai 1848), deputat în Adunarea
constituantă; după reprimarea insurecţiei
din iunie a emigrat în Anglia. - I 121,
135, 157, 207 |
|
Cavaignac,
Louis-Eugène (1802-1857) - general şi
om politic francez; în deceniile al 4-lea
şi al 5-lea a participat la cucerirea
Algeriei; renumit pentru modul său barbar
de a duce războiul; din mai pînă în
iunie 1848 - ministru de război, în 1848 a
înăbuşit cu cruzime insurecţia
din iunie a proletariatului parizian;
prim-ministru (iunie-decembrie 1848). - I
130, 131, 133, 134, 137, 140-143, 146, 147, 151-
153, 158, 163, 217, 221, 228, 262, 280, 487 |
|
Chambord,
Henri-Charles d'Artois, duce de Bordeaux,
conte de (1820-1883) - ultimul reprezentant al
celei mai vechi ramuri a Bourbonilor; nepotul
lui Carol al X-lea; pretendent al legitimiştilor
la tronul Franţei sub numele de Henric al
V-lea. - I 198, 252, 250, 267, 271 |
|
Changarnier,
Nicolas-Anne-Théodule (1793-1877) - general
şi om de stat francez, monarhist; în
1848-1849 deputat în Adunarea constituantă
şi în cea legislativă; după
iunie 1848 comandant al Gărzii naţionale
şi al garnizoanei din Paris; a ordonat
reprimarea cu sabia a demonstraţiei paşnice
din 13 iunie 1849; după lovitura de stat de
la 2 decembrie 1851 a fost arestat şi
expulzat; în 1859 s-a reîntors; în timpul războiului
franco-prusian a făcut parte din
statul-major al Armatei de Rin; a fost luat
prizonier la Metz; deputat în Adunarea naţională
din 1871. - I 144, 150, 159, 168, 1197,
224, 225, 228, 234, 238, 253, 255, 256, 258-261,
264, 272, 277, 279, 280, 401 |
|
Chapman,
John (1801-1854) - publicist englez, radical
burghez, adept al politicii de reforme în
India. - I 306 |
|
Charras,
Jean-Baptiste-Adolphe (1810-1865) - militar
şi om politic francez; a luat parte la înăbuşirea
insurecţiei din iunie 1848 a muncitorilor
parizieni; în perioada celei de-a doua
Republici a fost deputat în Adunarea
constituantă şi în Adunarea
legislativă; a luat atitudine împotriva
lui Ludovic Bonaparte; după lovitura de
stat de la 2 decembrie 1851 a fost expulzat din
Franţa. - I 204, 280 |
|
Cherbuliez,
Antoine-Elisée (1797-1869) - economist elveţian,
adept al lui Sismondi; a îmbinat teoria lui
Sismondi cu elemente din teoria lui Ricardo. -
I 395 |
|
Civilis,
Julius Claudius (anul 1) - căpetenie a
triburilor germanice ale batavilor, a stat în
fruntea răscoalei triburilor germanice
şi galice împotriva stăpînirii
romane (69-70 sau 71). - II 269 |
|
Clistene
- om politic atenian de la sfîrşitul
secolului al Vl-lea î.e.n. Autor al unor
reforme politice şi sociale. A desăvîrşit
organizarea democratică de tip sclavagist
în Atena. - II 250 |
|
Clive,
Robert, Lord (1725-1774) - guvernator al
Bengalului (1757-1760 şi 1765-1767), a fost
primul care a aplicat pe scară largă
metoda de jaf practicată de dominaţia
colonială engleză în India. -
I 308 |
|
Cobden,
Richard (1804-1865) - fabricant din
Manchester, liberal, adept al liberului schimb,
unul dintre fondatorii Ligii împotriva legilor
cerealelor; membru al parlamentului. - I
174; II 98 |
|
Coëtlogon,
Louis-Charles-Emmanuel, conte de (1814-1886)
- funcţionar francez, bonapartist, unul
dintre organizatorii demonstraţiei
contrarevoluţionare de la Paris din 22
martie 1871. - I 461 |
|
Cohn
(Cohen), James - muncitor la o fabrică
de ţigări, preşedintele Uniunii
muncitorilor din fabricile de ţigări
din Londra; membru al Consiliului General al
Asociaţiei Internaţionale a
Muncitorilor (1867-1871), secretar-corespondent
pentru Danemarca (1870-1871); în 1868 delegat
la Congresul de la Bruxelles şi în 1871 la
Conferinţa de la Londra a Asociaţiei
Internaţionale a Muncitorilor. - I 437,
447, 490 |
|
Collins,
John Anthony
(1676-1729) - filozof materialist englez. -
II 85 |
|
|
Constant
de Rebecque, Henri-Benjamin (1767-11830) -
om politic burghez liberal francez, publicist
şi scriitor. - I 208 |
|
Constantin
cel Mare,
Flavius Valerius Constantinus (aprox. 274-337),
împărat roman (306-337). - I 110 |
|
Contele
de Paris - vezi Ludovic-Filip Albert. |
|
|
Corbon,
Claude-Anthime (1808-1891) - om politic
francez, republican; în 1848-1849 deputat în
Adunarea constituantă; după căderea
celui de-al doilea imperiu - primar al unui
arondisment din Paris; deputat în Adunarea naţională
din 1871. - I 449 |
|
Coulanges
- vezi Fustel de Coulanges |
|
Cousin,
Victor
(1792-1862) - filozof idealist francez,
eclectic. - I 208 |
|
Coward,
William (1657-1725) - medic şi filozof
materialist englez. - II 85 |
|
Crémieux,
Adolphe (1796-1880) - avocat şi om
politic burghez francez, în deceniul al 5-lea
liberal; după revoluţia din februarie
1848 ministru de justiţie în guvernul
provizoriu (februarie-mai 1848); deputat în
Adunărea constituantă şi în cea
legislativă (1848-1851); membru în aşa-numitul
guvern al apărării naţionale
(1870-1871). - I 116, 152 |
|
Creton,
Nicolas-Joseph (1798-1864) - avocat francez,
orléanist; în perioada celei de-a doua
Republici deputat în Adunarea constituantă
şi în cea legislativă. - I 176, 226 |
|
Cromwell,
Oliver (1599-1658) - om de stat englez,
conducătorul burgheziei şi al
nobilimii îmburghezite în perioada revoluţiei
burgheze engleze din secolul al XVII-lea; lord
protector al Angliei, Scoţiei şi
Irlandei (1653-1658). - I 208, 280; II 91, 477 |
|
Cubières,
Amédée-Louis Despans de (1786-1853) -
general şi om de stat francez, orléanist;
în 1839 şi 1840 ministru de război;
în 1847 a fost degradat pentru luare de mită
şi participare la afaceri veroase. - I 175 |
|
Cuno,
Theodor Friedrich (1847-1934) militant al mişcării
muncitoreşti germane şi internaţionale,
socialist; a participat intens la activitatea
Asociaţiei Internaţionale a
Muncitorilor; după Congresul de la Haga
(1872) a emigrat în S.U.A.; ulterior unul
dintre conducătorii organizaţiei
muncitoreşti americane „The Knights of
Labor“; a colaborat la „New Yorker
Volkszeitung“. - II 440, 441, 444-445 |
|
Cunow,
Heinrich Wilhelm Karl
(1862-1936) - social-democrat german, istoric,
sociolog şi etnograf; în deceniul al 9-lea
şi în ultimul deceniu al secolului al
XIX-lea a aderat la marxişti; ulterior
revizionist. În timpul primului război
mondial social-şovinist. - II 201
|
|
Cuvier, Georges-Léopold-Chrétien-Frédéric-Dagobert, baron de
(1769-1832) - zoolog şi paleontolog francez, cunoscut prin lucrările
sale de anatomie comparată, paleontologie şi de clasificare a lumii
animale. Meritele ştiinţifice ale lui Cuvier sînt umbrite de poziţia
sa metafizică şi idealistă în ceea ce priveşte explicarea
originii vieţuitoarelor, el fiind unul dintre susţinătorii concepţiei
creaţionist-fixiste. - II 56, 175 |
|
|
|
Karl Marx, Friedrich Engels, Opere alese în două
volume, ediţia a 3-a, vol. 1, 1966, vol. 2, 1967, Editura Politică |
|
|
|
|