Introducere |
V |
KARL MARX şi FRIEDRICH ENGELS. Sfînta familie, sau critica criticii critice.
Împotriva lui Bruno Bauer & Co. |
3 |
Prefaţă |
7 |
Capitolul I.
„Critica critică sub înfăţişarea unui legător de cărţi“, sau
critica critică în persoana d-lui Reichardt (Engels) |
9 |
Capitolul II.
„Critica critică“ ca „Mühleigner“, sau critica critică în
persoana d-lui Jules Faucher (Engels) |
12 |
Capitolul III.
„Temeinicia criticii critice“, sau critica critică în persoana
d-lui J. (Jungnitz ?) (Engels) |
18 |
Capitolul IV. „Critica critică“ ca liniştea cunoaşterii, sau
„critica critică“ în persoana d-lui Edgar |
20 |
1. „L'Union
ouvrière“ de Flora Tristan (Engels) |
20 |
2. Beraud despre prostituate (Engels) |
21 |
3. Dragostea (Marx) |
21 |
4. Proudhon (Marx) |
25 |
Traducere caracterizantă nr. 1 |
25 |
Notă marginală critică nr. 1 |
34 |
Notă marginală critică nr. 2 |
37 |
Traducere caracterizantă nr. 2 |
41 |
Notă marginală critică nr. 3 |
42 |
Traducere caracterizantă nr. 3 |
47 |
Notă marginală critică nr. 4 |
53 |
Traducere caracterizantă nr. 4 |
56 |
Notă marginală critică nr. 5 |
57 |
Capitolul V.
„Critica critică“ sub înfăţişarea unui negustor de
mistere, sau „critica critică“ în persoana
d-lui Szeliga (Marx) |
60 |
1. „Misterul sălbăticirii în cadrul
civilizaţiei“ şi „misterul lipsei de drepturi în stat“ |
61 |
2. Misterul construcţiei speculative |
63 |
3. „Misterul societăţii culte“ |
67 |
4. „Misterul onestităţii şi al evlaviei“ |
77 |
5. „Misterul — o batjocură“ |
80 |
6. Porumbiţa (Rigolette) |
83 |
7. Rînduiala lumii şi misterele Parisului |
85 |
Capitolul VI. Critica critică absolută, sau critica
în
persoana d-lui Bruno |
87 |
1. Prima campanie a criticii absolute (Marx) |
87 |
a) „Spiritul“ şi „masa“ |
87 |
b) Problema evreiască nr. 1. Modul de a
pune problemele |
97 |
c) Hinrichs nr. 1. Aluzii misterioase la politică,
la socialism şi la filozofie |
101 |
2. A doua campanie a criticii absolute |
103 |
a) Hinrichs nr. 2. „Critica“ şi
„Feuerbach“. Condamnarea filozofiei (Engels) |
103 |
b) Problema
evreiască nr. 2. Descoperiri critice asupra socialismului, a
ştiinţei dreptului şi a politicii (naţionalitate)
(Marx) |
105 |
3. A treia campanie a criticii absolute (Marx) |
111 |
a) Autoapologia criticii absolute. Trecutul ei „politic“ |
111 |
b) Problema evreiască nr. 3 |
119 |
c) Bătălie critică împotriva revoluţiei
franceze |
133 |
d) Bătălie critică împotriva
materialismului francez |
139 |
e)
Înfrîngerea finală a socialismului |
150 |
f) Circuitul speculativ al criticii absolute şi filozofia
conştiinţei de sine |
152 |
Capitolul VII. Corespondenţa criticii critice |
161 |
1. Masa
critică (Marx) |
161 |
2. „Masa necritică“ şi „critica critică“ |
166 |
a) „Masa
încăpăţînată“ şi „masa nesatisfăcută“ (Marx) |
166 |
b) Masa „sensibilă“ şi „însetată de
izbăvire“ (Engels) |
169 |
c) Revărsarea harului asupra masei (Marx) |
172 |
3. Masa necritic-critică, sau critica şi „Cercul berlinez“
(Marx) |
173 |
Capitolul VIII. Viaţa pămîntească şi transfigurarea „Criticii
critice“, sau „critica critică“ în persoana lui Rudolf,
prinţ de Geroldstein (Marx) |
182 |
1. Transformarea critică a unui măcelar în cîine, sau Parlagiul (Chourineur) |
183 |
2. Dezvăluirea misterului religiei critice, sau Fleur de Marie |
186 |
a) „Mărgărita“ speculativă |
186 |
b) Fleur de
Marie |
186 |
3. Dezvăluirea misterelor dreptului |
189 |
a) Profesorul,
sau noua doctrină penală. Misterul dezvăluit al
sistemului detenţiunii celulare. Mistere medicale |
198 |
b) Recompensă şi pedeapsă. Dubla justiţie
(cu un tabel) |
211 |
c) Suprimarea sălbăticirii în
cadrul civilizaţiei şi a lipsei de drepturi în stat |
214 |
4. Misterul dezvăluit al „punctului de vedere“ |
215 |
5. Dezvăluirea misterului utilizării impulsurilor omeneşti, sau
Clémence d'Harville |
218 |
6. Dezvăluirea misterului emancipării femeilor, sau Louise Morel |
220 |
7. Dezvăluirea misterelor economiei
politice |
221 |
a) Dezvăluirea teoretică a misterelor
economiei politice |
221 |
b) „Banca pentru săraci“ |
222 |
c) Gospodăria model de la Bouqueval |
224 |
8. Rudolf, „Misterul dezvăluit al tuturor misterelor“ |
226 |
Capitolul IX. Judecata de apoi critică (Marx) |
237 |
Epilog istoric |
238 |
|
|
FRIEDRICH ENGELS. Situaţia clasei muncitoare din Anglia. După
observaţii proprii şi izvoare autentice
[pdf] |
239 |
Către clasa muncitoare a Marii Britanii |
243 |
Prefaţă |
246 |
Introducere |
251 |
Situaţia
muncitorilor înainte de revoluţia industrială (246) — Maşina de
filat Jenny (253) — Naşterea proletariatului industrial şi
a proletariatului agricol (254) — Throstle, mule, războiul
mecanic de ţesut, maşina cu aburi (256) — Victoria muncii
mecanice asupra muncii manuale (256) — Dezvoltarea puterii
industriale (257) — Industria bumbacului (257) — Fabrici de
ciorapi (258) — Dantelăria (258) — Albitoria, vopsitoria,
imprimeria (258) — Industria lînii (258) —Industria inului
(259) — Industria mătăsii (260) — Producţia fierului şi
prelucrarea lui (261) —Minele de cărbuni (262) — Olăria (262)
— Agricultura (262) — Şosele, canaluri, căi
ferate, vapoare (263) — Rezumat (264) — Dezvoltarea
proletariatului ca o clasă importantă pe scară naţională (265) —
Punctul de vedere al burgheziei cu privire la proletariat
(265—266) |
|
|
Proletariatul industrial |
268 |
Clasificarea
muncitorilor (268) — Centralizarea proprietăţii (269) —
Pîrghiile industriei moderne (269) — Centralizarea populaţiei
(269) |
|
|
Oraşele mari |
272 |
Prima impresie
pe care o face oraşul Londra (272) — Războiul social şi sistemul
universal de jaf (273) — Soarta săracilor, ca urmare a acestei
situaţii (273) — Cartierele mizere în general (275) — La
Londra
: St. Giles şi împrejurimi (276) — Whitechapel (277) —
Interiorul locuinţelor muncitoreşti (277) — Cei fără adăpost
care dorm în parcuri (279) — Azilurile de noapte (279) —
Dublin
(281) — Edinburgh (282) — Liverpool (284) — Oraşele industriale
: Nottingham, Birmingham, Glasgow, Leeds,
Bradford, Huddersfield
(284—288) — Lancashire : generalităţi (288) —
Bolton (290) — Stockport (290) —
Ashton under-Lyne (290) — Stalybridge (291) —
Descriere amănunţită a oraşului Manchester : construcţiile (292)
— oraşul vechi (297) — oraşul nou (303) — Modul de construcţie
al cartierelor muncitoreşti (304) — Curţi şi stradele dosnice
(305) — Ancoats (305) — Mica Irlandă
(309) — Hulme (309) — Salford (310) — Rezumat (311) — Camere şi
paturi închiriate cu ziua (313) — Densitatea populaţiei (313) —
Pivniţe locuite (314) — Îmbrăcămintea muncitorilor (315) —
Alimentaţia (316) — Carne necomestibilă (316) — Falsificări de
alimente (318) — Lipsă la cîntar etc. (319—320) — Rezumat (321) |
|
|
Concurenţa |
323 |
Concurenţa
dintre muncitori stabileşte salariul minim, concurenţa dintre
patroni, salariul maxim (323) — Muncitorul, sclavul burgheziei,
este silit să se vîndă singur cu ziua, cu ora (327) — Surplus de
populaţie (328) — Crize comerciale (329)
— Rezervă de muncitori (332) — Soarta acestei rezerve în criza din 1842 (334) |
|
|
Imigraţia irlandeză |
337 |
Cauzele
imigraţiei şi numărul celor imigraţi (337) — Descriere făcută de
Carlyle (338) — Murdăria, brutalitatea şi alcoolismul
irlandezilor (339) — Efectul concurenţei irlandezilor şi a
vecinătăţii lor asupra muncitorului englez (340—341) |
|
|
Concluzii |
342 |
Observaţii
introductive (342) — Efectul condiţiilor de trai descrise mai
sus asupra stării fizice a muncitorilor (343) — Influenţa
oraşelor mari, a locuinţelor, a insalubrităţii etc. (344) —
Starea de fapt (345) — Tuberculoza (345) — Tifosul, mai cu
seamă la
Londra, în Scoţia şi Irlanda (346) — Afecţiunile intestinale
(350) — Consecinţele alcoolismului (350) — Şarlatanii şi
leacurile băbeşti (350) — „Godfrey's Cordial“ (351) —
Mortalitatea în rîndurile proletariatului, mai ales printre
copiii mici (352) — Burghezia acuzată de crimă socială (356) —
Consecinţele pe care le au condiţiile fizice de viaţă ale
muncitorilor asupra stării lor intelectuale şi morale (357) —
Lipsa posibilităţilor de instruire (357) — Deficienţele şcolilor
serale şi ale şcolilor săptămînale (357) — Ignoranţa (358) —
Condiţiile de viaţă ale muncitorilor contracarează influenţa
educaţiei nefaste pe care le-o dă burghezia (360) — Neglijarea,
din punct de vedere moral, a muncitorilor (361) — Legea,
singurul îndreptar moral (341) — Situaţia în care se află
muncitorul îl sileşte să încalce legea şi morala (361) —
Influenţa pe care o exercită asupra proletariatului sărăcia şi
nesiguranţa zilei de mîine (362) — Consecinţele constrîngerii la
muncă forţată a muncitorilor (365) — Consecinţele centralizării
populaţiei (366) — Consecinţele imigraţiei irlandeze (369) —
Deosebirea dintre caracterul burghezului şi caracterul
proletarului (370) — Superioritatea proletarului faţă de
burghez (371) — Laturile negative ale caracterului proletarului
(372) — Alcoolismul (372) — Dezmăţul în viaţa sexuală (374) —
Destrămarea familiei (375) — Nerespectarea ordinii sociale
(375) — Criminalitatea (375) — Descrierea războiului social
(375) |
|
|
Diferitele ramuri de muncă. Muncitorii industriali propriu-zişi |
|
Efectele
introducerii maşinilor (379) — Ţesătorii manuali (381) —
Înlăturarea din industrie a bărbaţilor (382) — Munca femeilor,
destrămarea familiei (386) — Răsturnarea tuturor relaţiilor de
familie (389) — Consecinţele morale ale faptului că în fabrici
lucrează un mare număr de femei (392) — Jus primae noctis (393)
— Munca copiilor (393—394) — Sistemul de ucenicie (394) —
Reglementări ulterioare (395) — Relatare potrivit raportului
Comisiei pentru cercetarea muncii în fabrici (395) — Timp de
muncă îndelungat (395) — Munca de noapte (395) — Schilodiri
(396) — Alte deformări mai mici (396) — Caracterul muncii (398)
— Constituţie fizică în general slabă (399) — Boli specifice
(400) — Dovezi (400) — Îmbătrînire prematură (402—403) —
Efectele specifice ale muncii în fabrică asupra organismului
femeii (403) — Ramuri de muncă deosebit de dăunătoare sănătăţii
(405) — Accidente (406) — Părerea burgheziei asupra sistemului
de fabrică (407—408) — Legile industriale şi agitaţia pentru
ziua de muncă de 10 ore (411) — Efectele abrutizante ale muncii
în fabrică (418—419) — Starea de sclavie (419) — Regulamente de
fabrică (420) — Truck-sistemul (423) — Sistemul cottagelor (423)
— Paralelă între iobagul din 1145 şi muncitorul liber din 1845
(426) |
|
|
Celelalte ramuri de muncă |
429 |
Lucrătorii de ciorapi (429) — Industria de dantelă (431) —
Imprimeriile de stambă (435) — Tunzătorii de catifea (436) —
Ţesătorii din industria mătăsii (439) — Produse metalurgice
(439) — Birmingham (439) — Staffordshire (442) — Sheffield (443)
— Industria de maşini (445) — Olăriile din regiunea de la nord
de Staffordshire (446) — Industria sticlei (447) — Meseriaşii
(448) — Modistele şi cusătoresele din Londra (449) |
|
|
Mişcările muncitoreşti |
452 |
Introducere (452) — Delictele (453) — Revolte împotriva
maşinilor (454) — Asocierile între muncitori ; grevele (454) —
Efectele asocierii şi ale grevelor (456) — Excesele la care s-au
dedat din cauza aceasta (459) — Caracterul luptelor
proletariatului englez împotriva burgheziei (461) — Încăierarea
de la Manchester din mai 1843 (464) — Muncitorii nu respectă
legea (466) — Cartismul (466) — Istoricul mişcării cartiste
(467) — Insurecţia din 1842 (469) — Despărţirea definitivă a
cartismului proletar de radicalismul burgheziei (473) —
Tendinţa socială a cartismului (474) — Socialismul (474) —
Punctul de vedere general al muncitorilor (476) |
|
|
Proletariatul din mine |
479 |
Minerii din Cornwall (479) —
Alston Moor (480) — Minele de fier
şi de cărbuni (481) — Munca bărbaţilor, a femeilor şi a copiilor
(482) — Boli specifice (483) — Munca în galeriile joase (486) —
Accidente, explozii etc. (486) — Nivelul cultural (487) —
Moralitatea (487) — Legi privitoare la mine (488) — Exploatarea
sistematică a muncitorilor mineri (489) — Mişcările care au
avut loc în sînul lor (491) — „Uniunea“ (491) — Marea campanie
care a avut loc în 1844 în nordul Angliei (491) — Roberts şi
campania împotriva judecătorilor de pace şi a truck-sistemului
(492) — Rezultatele luptei (493) |
|
|
Proletariatul agricol |
497 |
Istoric (497) — Paupertatea la ţară (498) — Situaţia
muncitorilor agricoli zileri (500) — Incendieri (502) —
Indiferenţa faţă de problema legilor cerealelor (504)
— Ireligiozitatea (505) — Wales ; sistemul fermelor mici (506) —
Răscoalele „Rebekka“ (506) — Irlanda : fărîmiţarea pămîntului
în loturi mici (506) — Pauperizarea naţiunii (508) — Acte
teroriste (510) — Agitaţia pentru „Repeal“ (510) |
|
|
Poziţia burgheziei faţă de proletariat |
511 |
Corupţia şi
amoralitatea burgheziei engleze (511) — Setea de cîştig (512) —
Economia politică şi libera concurenţă (512) — Ipocrizia
operelor de binefacere, a economiei politice şi a politicii în
problema legilor cerealelor (513—514) — Legislaţia şi justiţia
burgheziei (516) — Burghezia în parlament (517) — Legea pentru
reglementarea raporturilor dintre stăpîni şi slujbaşi (518) —
Teoria malthusiană (519) — Vechea lege pentru
asistenţa săracilor (520) — Noua lege pentru asistenţa săracilor (522) —
Exemple de brutalitatea care domneşte în casele de muncă
(523—524) — Perspectivele de viitor ale Angliei (527). |
|
|
|
|
Din : „The New Moral World“ |
|
Friedrich Engels. Socialismul pe continent |
533 |
Friedrich Engels. Succesele rapide ale comunismului în Germania I-III |
535 |
|
|
Din : „Deutsches Bürgerbuch für 1845“ |
|
Friedrich Engels. Descrierea coloniilor comuniste de dată mai recentă şi
care mai fiinţează încă |
547 |
|
|
Din : „Rheinische Jahrbücher zur gesellschaftlichen Reform“ |
|
Friedrich Engels. Două cuvîntări rostite la
Elberfeld |
563 |
|
|
Din : „The Northern Star“ |
|
Friedrich Engels. Recentul masacru de la Leipzig. Mişcarea
muncitorească din Germania |
586 |
Friedrich Engels. Vizita
Victoriei. — „Familiile domnitoare“ se ceartă
între ele. — Scandalul dintre Vic şi burghezia
germană. — Condamnarea dulgherilor de la Paris |
590 |
Friedrich Engels. Situaţia
din Germania I-III |
592 |
|
|
Din : „Telegraph für Deutschland“ |
|
Friedrich Engels. Istoricul legilor cerealelor
din Anglia |
613 |
|
|
Din : „Das Westphälische Dampfboot“ |
|
Friedrich Engels. Date suplimentare cu privire la situaţia clasei
muncitoare din Anglia. O grevă în Anglia |
619 |
|
|
Din : „Deutsches Bürgerbuch für 1846“ |
|
Friedrich Engels. Un fragment al lui
Fourier despre comerţ [Introducere şi încheiere] |
633 |
|
|
Din : „Rheinische Jahrbücher zur gesellschaftlichen Reform“ |
|
Friedrich Engels. Sărbătoarea naţiunilor la Londra |
640 |
|
|
Din : „Trier'sche Zeitung“ |
|
Karl Marx. Declaraţie |
653 |
|
|
Anexe |
|
Friedrich Engels. Prefaţă la ediţia americană
din 1887 a „Situaţia clasei muncitoare din Anglia“ |
657 |
Friedrich Engels. Prefaţă la ediţia germană din
1892 a „Situaţia clasei muncitoare din Anglia“ |
666 |
|
|
Adnotări şi indici |
|
Adnotări |
685 |
Indice bibliografic |
708 |
Karl Marx şi Friedrich Engels — date din viaţa şi din activitatea lor (1844—1846) |
724 |
Indice de nume |
729 |
|
|
Ilustraţii |
|
Coperta primei ediţii a „Sfintei familii“ |
5 |
Coperta primei ediţii a „Situaţia clasei muncitoare din Anglia“ |
241 |
Prima pagină a dedicaţiei lui Engels „Către clasa muncitoare a Marii Britanii“ |
245 |
Planul oraşului Manchester |
293 |
O pagină din raportul Comisiei pentru cercetarea muncii copiilor |
488-489 |
Sfîrşitul articolului „Succesele rapide ale comunismului în Germania“
şi poezia „Ţesătorii din
Silezia“ a lui Heinrich Heine, tradusă în limba engleză de F. Engels |
538-539 |